Introducere

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria naturala”scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vindecare” si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci
i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.
Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.
Lucrarea de fata se adreseaza in egala masura cultivatorilor amatori si celor experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor amatorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. Adresez acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci recoltate in flora spontana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele Romaniei.



Valoarea alimentara a ciupercilor 

Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92%-substante proteice, hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Proteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in organism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol plastic).De asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi ca material energetic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde de digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubul digestiv ). Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celuloza ) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspete. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din carnea animala.
Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care contine glicogen, fiind denumita si “carne vegetala”.
Unele specii de ciuperci mai contin si substante tanante, uleiuri eterice etc.
Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, fortifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantotenic), vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. 
Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism transporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura buna functionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor si la functionarea normala a pielii etc. 
Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci, determinate in cenusa sunt: K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI(siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuperci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate.
Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functionare a organismului. Ele fac parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciupercile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citric. Enzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in digestie. 
Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, atat de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lipidele se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide).
Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciuperci, Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru iarna, explica interesul de care se bucura acestea. 



Valoarea terapeutica a ciupercilor 

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pentru medicina, pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.
Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuberculozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germenilor tifosului.
Poritatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. 
Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. 
Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra organismului uman. 
Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice.



De ce sunt atat de cautate ciupercile?

Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.
Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.
Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. 
Ce ciuperci se pot cultiva 

In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:
- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)
- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) 
- Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus )
- Buretele rosiatic (Pleurotus florida)
- Buretele brun (Pleurotus sajor-caju )
- Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae) 
- Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) 
- Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata ) 
Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai restranse. 

In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile

Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii:
zona geografica in care se realizeaza cultura;
specia de ciuperci cultivate;
gradul de dotare a spatiului de cultura.

Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de cultura utilizat.
Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. 

Se pot cultiva ciupercile in asociere?

Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una din speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita.
Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu, ciupercilor de balegar acest factor le este indiferent.

Pot fi realizate, in acelasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci:
- Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna cu buretele vanat;
- Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau cornet;
- Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete.