|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Navigator Dictionar explicativ roman DEX online Autentificare utilizatori Carte Telefoane Romtelecom
Diverse Auto-Moto Acte
Pensii
|
Trimis de ioana tudor la 25 Iulie, 2009 - 11:23.
CIUPERCILE POT FI SI MEDICINALE
» Din cele circa un milion de specii de plante care populează Terra, ciupercile numară aproape 200.000 (20%) de specii, subspecii, varietăţi şi forme ale acestor unităţi sistematice, din care cca. 8.700 numai în ţara noastră. După alţi autori, din cele 10.000 de specii de ciuperci cunoscute se crede că în mod curent sunt consumate cam 700 de specii iar mai mult de 200 pot avea valoare medicinală dar numai un număr de 50 din acestea sunt studiate şi disponibile. Se mai menţionează faptul că, prin munca de identificare şi studiere, an de an se descoperă noi specii care se adaugă la cele existente. În ceea ce priveşte mărimea, ciupercile variază de la câţiva zeci de microni (la cele inferioare) până la peste 50 cm (diametrul pălăriei şi înălţimea piciorului) la unele specii superioare. Valoarea alimentară a ciupercilorConsumul ciupercilor de către oameni se pierde în negura vremurilor. La început acestea au fost consumate în stare proaspată, apoi uscate sau congelate în mod natural iar după descoperirea focului prin preparare. Din scrierile rămase se menţionează că romanii preţuiau în mod deosebit ciupercile, din care pregăteau cu fast diferite preparate culinare ce erau servite la anumite serbări, cum ar fi cea a primăverii „Robigalia“. Poetul roman Suetonius a lăsat în scris poezii în care preaslăvea calităţile culinare ale ciupercilor comestibile. Substanţe organice Produsul Proteine Glucide Lipide Saruri Calorii alimentar Apă şi alte (zaharuri) (grăsimi) minerale substanţe şi alte (cenuşa) azotoase substanţe lipsite de azot Ciuperci 82-92 3-5 2,5-10 0,5-1 0,5-1,5 34-48 Cartofi 70,9 2 20,9 0,1 1,1 91 Varza 91 2,4 4,5 0,3 0,8 25 Spanac 93,4 2,2 1,7 0,3 1,4 25 Castraveţi 96 1,2 2,3 0,1 0,4 12 Carne vită 72 21 0,5 5,5 1 141 Carne porc 47,5 14,5 - 37,3 0,7 380 Ficat 71,5 20 3,5 3,5 1,5 119 Proporţia hidraţilor de carbon este de 6% în ciupercile uscate şi 0,9-1,4% în cele proaspete. Glucidele din ciuperci sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animalelor. Cultivatorii francezi de ciuperci, nu sunt afectaţi de cancer, de unde s-a emis ipoteza că champignon, sunt producători potenţiali ai unor acţiuni metabolice capabile să stopeze şi să vindece afecţiunile canceroase. Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă în zahăr. Pentru unele persone ciupercile pot fi greu digerabile şi în acest caz se recomandă a se consuma cantităţi reduse şi să fie introduse în alimentaţie gradual. O dată cu introducerea aparaturii de laborator tot mai performante şi mai sensibile s-a reuşit în S.U.A. la sfârşitul anului 2005 să se determine importante cantităţi de ergotioneină în ciupercile de cultură Agaricus bisporu, şi Pleurotus ostreatus. Concluzia care s-a desprins este aceea că cele mai consumate ciuperci din S.U.A. conţin de 12 ori mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de 4 ori mai mult decât ficatul de pasăre, sursele principale de ergotioneină menţionate ca antioxidanţi până în prezent. Ergotioneina este un metabolit unic, produs şi de ciuperci, ce s-a dovedit a avea proprietăţi antioxidante şi asigură protecţia celulelor umane la îmbolnăviri. Şi un alt aspect deosebit de important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.
Fig. 2- Polyporus sulfureus
Fig.3- Schizophyllum commune
In curând în librării va apare cartea : Ciuperci comestibile şi medicinale. Fig.4 Ciuperci comestibile şi medicinale CIUPERCILE POT FI SI MEDICINALEDin cele circa un milion de specii de plante care populează Terra, ciupercile numară aproape 200.000 (20%) de specii, subspecii, varietăţi şi forme ale acestor unităţi sistematice, din care cca. 8.700 numai în ţara noastră. După alţi autori, din cele 10.000 de specii de ciuperci cunoscute se crede că în mod curent sunt consumate cam 700 de specii iar mai mult de 200 pot avea valoare medicinală dar numai un număr de 50 din acestea sunt studiate şi disponibile. Se mai menţionează faptul că, prin munca de identificare şi studiere, an de an se descoperă noi specii care se adaugă la cele existente. În ceea ce priveşte mărimea, ciupercile variază de la câţiva zeci de microni (la cele inferioare) până la peste 50 cm (diametrul pălăriei şi înălţimea piciorului) la unele specii superioare. Valoarea alimentară a ciupercilorConsumul ciupercilor de către oameni se pierde în negura vremurilor. La început acestea au fost consumate în stare proaspată, apoi uscate sau congelate în mod natural iar după descoperirea focului prin preparare. Din scrierile rămase se menţionează că romanii preţuiau în mod deosebit ciupercile, din care pregăteau cu fast diferite preparate culinare ce erau servite la anumite serbări, cum ar fi cea a primăverii „Robigalia“. Poetul roman Suetonius a lăsat în scris poezii în care preaslăvea calităţile culinare ale ciupercilor comestibile. Substanţe organice Produsul Proteine Glucide Lipide Saruri Calorii alimentar Apă şi alte (zaharuri) (grăsimi) minerale substanţe şi alte (cenuşa) azotoase substanţe lipsite de azot Ciuperci 82-92 3-5 2,5-10 0,5-1 0,5-1,5 34-48 Cartofi 70,9 2 20,9 0,1 1,1 91 Varza 91 2,4 4,5 0,3 0,8 25 Spanac 93,4 2,2 1,7 0,3 1,4 25 Castraveţi 96 1,2 2,3 0,1 0,4 12 Carne vită 72 21 0,5 5,5 1 141 Carne porc 47,5 14,5 - 37,3 0,7 380 Ficat 71,5 20 3,5 3,5 1,5 119 Proporţia hidraţilor de carbon este de 6% în ciupercile uscate şi 0,9-1,4% în cele proaspete. Glucidele din ciuperci sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animalelor. Cultivatorii francezi de ciuperci, nu sunt afectaţi de cancer, de unde s-a emis ipoteza că champignon, sunt producători potenţiali ai unor acţiuni metabolice capabile să stopeze şi să vindece afecţiunile canceroase. Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă în zahăr. Pentru unele persone ciupercile pot fi greu digerabile şi în acest caz se recomandă a se consuma cantităţi reduse şi să fie introduse în alimentaţie gradual. O dată cu introducerea aparaturii de laborator tot mai performante şi mai sensibile s-a reuşit în S.U.A. la sfârşitul anului 2005 să se determine importante cantităţi de ergotioneină în ciupercile de cultură Agaricus bisporu, şi Pleurotus ostreatus. Concluzia care s-a desprins este aceea că cele mai consumate ciuperci din S.U.A. conţin de 12 ori mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de 4 ori mai mult decât ficatul de pasăre, sursele principale de ergotioneină menţionate ca antioxidanţi până în prezent. Ergotioneina este un metabolit unic, produs şi de ciuperci, ce s-a dovedit a avea proprietăţi antioxidante şi asigură protecţia celulelor umane la îmbolnăviri. Şi un alt aspect deosebit de important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.
Fig. 2- Polyporus sulfureus
Fig.3- Schizophyllum commune
CIUPERCILE POT FI SI MEDICINALE Din cele circa un milion de specii de plante care populează Terra, ciupercile numară aproape 200.000 (20%) de specii, subspecii, varietăţi şi forme ale acestor unităţi sistematice, din care cca. 8.700 numai în ţara noastră. După alţi autori, din cele 10.000 de specii de ciuperci cunoscute se crede că în mod curent sunt consumate cam 700 de specii iar mai mult de 200 pot avea valoare medicinală dar numai un număr de 50 din acestea sunt studiate şi disponibile. Se mai menţionează faptul că, prin munca de identificare şi studiere, an de an se descoperă noi specii care se adaugă la cele existente. În ceea ce priveşte mărimea, ciupercile variază de la câţiva zeci de microni (la cele inferioare) până la peste 50 cm (diametrul pălăriei şi înălţimea piciorului) la unele specii superioare. Valoarea alimentară a ciupercilorConsumul ciupercilor de către oameni se pierde în negura vremurilor. La început acestea au fost consumate în stare proaspată, apoi uscate sau congelate în mod natural iar după descoperirea focului prin preparare. Din scrierile rămase se menţionează că romanii preţuiau în mod deosebit ciupercile, din care pregăteau cu fast diferite preparate culinare ce erau servite la anumite serbări, cum ar fi cea a primăverii „Robigalia“. Poetul roman Suetonius a lăsat în scris poezii în care preaslăvea calităţile culinare ale ciupercilor comestibile. Valoarea nutritivă a a ciupercilor Pleurotus spp. este dată de conţinutul ridicat în proteine (2,7-4,0% s.u.), de hidraţii de carbon (3,5–5,0% s.u.) şi de săruri minerale (0,1-1,0%.. Cisteina 2,4 0,86(0,36) 0,55(0,23) Metionina 3,1 0,98(0,32) 1,84(0,59) Lisina 6,4 3,57(0,56) 3,20(0,50) Triptofan 1,6 1,87(1,17) 1,08(0,67) Substanţe organice Produsul Proteine Glucide Lipide Saruri Calorii alimentar Apă şi alte (zaharuri) (grăsimi) minerale substanţe şi alte (cenuşa) azotoase substanţe lipsite de azot Ciuperci 82-92 3-5 2,5-10 0,5-1 0,5-1,5 34-48 Cartofi 70,9 2 20,9 0,1 1,1 91 Varza 91 2,4 4,5 0,3 0,8 25 Spanac 93,4 2,2 1,7 0,3 1,4 25 Castraveţi 96 1,2 2,3 0,1 0,4 12 Carne vită 72 21 0,5 5,5 1 141 Carne porc 47,5 14,5 - 37,3 0,7 380 Ficat 71,5 20 3,5 3,5 1,5 119 . Ciupercile conţin apă, substanţe organice şi săruri minerale. Proporţia hidraţilor de carbon este de 6% în ciupercile uscate şi 0,9-1,4% în cele proaspete. Glucidele din ciuperci sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animalelor.
Ciupercile sunt singurele plante ce conţin Vitamina D (colecalciferol), din acest grup cea mai importantă este vitamina D 2 (calciferol) al cărei rol esenţial este resorbţia calciului şi fosforului alimentar şi este specifică în carnea de peşte. Ciupercile proaspete conţin 28 calorii, comparativ cu tomatele -15, varza-19, carnea slabă de vită-80. Elemente minerale P.ostreatus P.sajor-caju Mg x Kg – 1 s.u. 1. K (potasiu) 29.900-37.930 21.000-25.800 2. Mg (magneziu) 5900 1360-1880 3. P (fosfor) 4956-18.000 5870-16.200 4. Ca (calciu) 80-330 189-400 5. Na (natriu) 300-8370 1580-2560 6. Cu (cupru) 192-219 - 7. Fe (fier) 152-334 50-116 8. Zn (zinc) 37,3 - 9. Mn (mangan) 44,7-55,2 - 10. Pb (plumb) 7,4 - 11. Cd (cadmiu) 3,9 - 12. Co (cobalt) 2,1-3,7 Din numeroase şi repetate cercetări în toată lumea s-a ajuns la concluzia că oamenii suferă de insuficienţa fermenţilor digestivi. Dintre toate vieţuitoarele, sângele omului conţine procentul cel mai scăzut în fermenţi. Un laureat al premiului Nobel scria că „sentimentul de îmbătrânire după vârsta de 40 de ani apare ca rezultat al diminuării fermenţilor din organism şi a capacităţii producerii lor.“Ciupercile Agaricus spp. (bisporus şi edulis), prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, sunt considerate energizante şi mineralizante, recomandate în perioada de convalescenţă. Unii nutriţionişti mentionează că aceste ciuperci au şi virtuţi antialergice. Calitatea de aliment complet al ciupercilor a reieşit şi din faptul că unii cercetători s-au hrănit timp îndelungat numai cu ciuperci, fără ca organismul lor să fie afectat. Referitor la rolul terapeutic al ciupercilor, medicul francez Valnet J, 1987, arată că ciupercile de cultură au proprietăţi stimulative, organice şi cerebrale şi sunt remineralizante pentru organismul uman. Profesorul italian Rambelli A. 1987, scoate în evidenţă acţiunea antibiotică constatată la Agaricus bisporus. Alte testări a 11 specii de ciuperci, în majoritate comestibile printre care şi champignon, s-au dovedit a avea o acţiune inhibitoare faţă de virusul poliomielitei, verificări ce au fost confirmate în laborator pe cobai şi maimuţe. Cultivatorii francezi de ciuperci, nu sunt afectaţi de cancer, de unde s-a emis ipoteza că champignon, sunt producători potenţiali ai unor acţiuni metabolice capabile să stopeze şi să vindece afecţiunile canceroase. Au de asemenea gust şi aromă deosebite şi de aceea pot fi consumate ca aliment de bază pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin amidon care în organism se transformă în zahăr. Pentru unele persone ciupercile pot fi greu digerabile şi în acest caz se recomandă a se consuma cantităţi reduse şi să fie introduse în alimentaţie gradual. O dată cu introducerea aparaturii de laborator tot mai performante şi mai sensibile s-a reuşit în S.U.A. la sfârşitul anului 2005 să se determine importante cantităţi de ergotioneină în ciupercile de cultură Agaricus bisporus. Concluzia care s-a desprins este aceea că cele mai consumate ciuperci din S.U.A. conţin de 12 ori mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de 4 ori mai mult decât ficatul de pasăre, sursele principale de ergotioneină menţionate ca antioxidanţi până în prezent. Ergotioneina este un metabolit unic, produs şi de ciuperci, ce s-a dovedit a avea proprietăţi antioxidante şi asigură protecţia celulelor umane la îmbolnăviri. Şi un alt aspect deosebit de important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.
Pentru consultanţă privind atragerea de fonduri structurale europene pentru înfiinţare de ciupercării clasice sau moderne, în toată
Articole, Informatii, Stiri, ... Actualitate
Agricultura
Auto-Moto
Casa-mea
Colinde
Concurs
Copii
Craciun
Dieta
Distractie
Diverse
Economic
Educatie
Fotbal
Ihtiologie
Imobiliare
Informatii
Interna
Istorie
IT
Job
Juridic
Live
Locuri de Munca
Magazin
Modeling
Monden
Pasapoarte
Pensii
Pescuit/Vanatoare
Plante
Politica
Proza-Poezii
Referate
Regim
Religie
Retete
Sanatate
Social
Somaj
Sport
Terapii
Terapii Naturiste
Traditii
Transport
Trasee
Turism
UE
Utile/Servicii
www
Anunturi Online - Categorii Retete Culinare Aluaturi
Aperitive
Bauturi
Compoturi si Siropuri
Conserve si Muraturi
Fainoase si branzeturi
Fripturi, Rotisor
Inghetate
Legume si Zarzavaturi
Mancaruri cu Cartofi
Mancaruri cu oua
Mancaruri cu Peste
Mancaruri cu pui
Mancaruri din carne
Maruntaie
Paste
Patiserie
Pizza
Prajituri
Raci, Melci, Midii
Retete de POST
Retete proprii
Salate
Sosuri
Supe si Ciorbe
Tocaturi
Torturi
Vanat
Harti, Poze, Imagini, ... Acte
Africa
America Centrala
America de Nord
America de Sud
Asia
Cartiere
Concurs
Continental
Diverse
Europa
Harti
Harti Turistice
Imagini-Logo-Sigle
Imagini din Bucuresti
Imagini din Cartier
Istorie
Judete
Metrou
Oceania
Orase
Personale
Pescuit/Vanatoare
Romania
Romania
Sectoare Bucuresti
Timis
Transport
Turism
Vrancea
|
Cauta in Site
Terapii Naturiste Regim |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||