Cea de-a XII-a reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru SAPARD, întrunită la sfârşitul lunii noiembrie, a avut rolul de a trece în revistă angajamentele din cadrul acestui program, stadiul implementării sale, regulamentul Comisiei Europene prin care se face trecerea la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), precum şi prezentarea regulilor stabilite pentru închiderea din anul 2008 a programului SAPARD.

Agenţia de Plăţi şi Dezvoltare Rurală va avea de alocat, în 2007, aproape un miliard de euro, jumătate în contul programului SAPARD reprezentând plăţi aferente tranşelor de finanţare din 2003 şi 2004, iar cealaltă jumătate fonduri structurale pentru dezvoltarea rurală, bani care vor trebui angajaţi în proiecte. Fiind vorba de o sumă mult prea mare pentru a putea fi alocată doar din Bucureşti, în următoarele şase-şapte luni va urma o descentralizare a sistemului de depuneri, de analiză a proiectelor şi chiar de efectuare a plăţilor.

Anunţul a fost făcut de secretarul de stat pentru Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii, Dănuţ Apetrei: „Se impune să schimbăm filozofia primirii de proiecte; să se facă la judeţ primirea, contractarea, poate chiar şi plăţile, pentru că volumul financiar venit prin fondurile structurale este de şase ori mai mare decât a însumat SAPARD-ul până acum. De aceea descentralizarea trebuie privită foarte atent, astfel încât să nu se mai  creeze sincope în sistem.“ APDRP are de plătit anul viitor 330 milioane de euro veniţi de la UE  pentru  proiecte SAPARD, şi alte 300 milioane de euro, de la buget, pentru cofinanţarea alocată prin aşa-numitul SAPARD românesc.

 În a doua jumătate a anului viitor vor veni şi sumele alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, 500 milioane de euro, care vor trebui contractaţi. O parte din aceste proiecte, cele mai simple, ar putea chiar intra în plată la sfârşitul anului viitor.

„Până la încheierea programului, în 2008 mai sunt multe de făcut, ţinând cont că în 2007 trebuie recuperate şi cele 100 000 milioane de euro datorate unor întârzieri, plus fondurile echivalente cu încă două bugete. România va trebui să facă eforturi substanţiale pentru a absorbi aceste fonduri, însă acest lucru trebuie să se realizeze prin proiecte bune, eficiente, care să folosească  dezvoltării ţării.

 De asemenea, pentru a îmbunătăţi imaginea ţării, controalele şi auditul trebuie să se aplice foarte strict. Ne bucurăm de progresele făcute, dar aşteptăm ca ţara să se ridice la nivelul de eficienţă dorit, pentru a satisface aşteptările tuturor“ a precizat preşedintele Direcţiei Generale de Agricultură al Comisiei Europene, domnul Antonis Constantinou.

Klárik László Attila, director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) „ Trebuie evidenţiat faptul că, de la ultima monitorizare şi până acum, România a reuşit să facă ceea ce la începutul anului părea imposibil, şi anume să absoarbă toate fondurile disponibile. La nivelul depunerii de proiecte a fost o perioadă foarte activă, mai ales în ceea ce priveşte Măsurile 1.1 Procesarea şi comercializarea produselor agricole şi piscicole şi 3.1 – Investiţii în exploataţii agricole.

 Au fost angajate prin proiecte circa 90% din totalul alocărilor şi s-a început recuperarea intensă a decalajelor existente la capitolul plăţi. De asemenea, în luna septembrie a acestui an s-au efectuat 391 de plăţi, reprezentând un număr record la acest capitol.“

Printre problemele întâmpinte  în cadrul programului a fost punctat în primul rând faptul că beneficiarii nu au respectat termenele de plată acordate şi că s-au adus prea multe acte adiţionale, proiectele fiind total modificate prin acestea. În acest sens s-a stabilit acceptarea a maximum două acte adiţionale şi a trei tranşe de plată în loc de cinci, cum au fost până acum.

Cea mai solicitată din cadrul programului a fost Măsura 1.1 – Procesarea şi comercializarea produselor agricole şi piscicole, fapt care a impus redistribuiri de fonduri de la celelalte măsuri, care nu au fost foarte solicitate.  Până la data de 30 noiembrie 2006, pe SAPARDUL românesc au mai fost primite proiecte doar pentru două Măsuri: 3.2 – Constituirea grupurilor de producători şi 3.3 – Agro mediu.

Programul SAPARD a fost un instrument financiar de preaderare oferit de către Uniunea Europeană pentru a ajuta statele candidate să atingă standardele acesteia din domeniul politicii agricole, al siguranţei alimentare şi protecţiei mediului înconjurător. Dacă într-adevăr am reuşit să-l folosim pentru scopul menit, vom afla poate doar la ora bilanţului.

Valentina Şoimu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2006