Art. 126. - Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operatiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în conditiile unor procese tehnologice si de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfăsurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă.

Art. 127. - Norma de muncă se exprimă, în functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activităti ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sferă de atributii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activităti.

Art. 128. - Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariati.

Art. 129. - (1) Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentantilor salariatilor.

(11) În cazul unui dezacord cu privire la normele de muncă, părtile vor apela la arbitrajul unui tert ales de comun acord.

(2) În situatia în care normele de muncă nu mai corespund conditiilor tehnice în care au fost adoptate sau nu asigură un grad complet de ocupare a timpului normal de muncă, acestea vor fi supuse unei reexaminări.

(3) Procedura de reexaminare, precum si situatiile concrete în care poate interveni se stabilesc prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.