Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple se depun, personal, de către solicitanţi la biroul (compartimentul) de paşapoarte din cadrul serviciului teritorial de evidenţă informatizată a persoanei pe raza cărora au domiciliul. În cazuri temeinic motivate, cererile pot fi depuse prin mandatar, cu procură specială autentificată în ţară de către notarul public, iar în străinătate de misiunea diplomatică ori oficiul consular. In cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, eliberarea pasapoartelor se va putea face si prin mandatar, la sediul Directiei Generale de Pasapoarte si la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple. Imputernicirea mandatarului se va realiza printr-o procura speciala autentificata in strainatate de misiunea diplomatica sau oficiul consular, iar in cazul in care cetatenii straini se afla temporar in tara, procura poate fi autentificata de catre notarii publici. În situaţia în care o persoană are viză de reşedinţă în altă localitate, cu cel puţin 3 luni de zile anterior depunerii cererii, face dovada desfăşurării unei activităţi legale cât şi justificarea deplasării în străinătate, poate depune cererea în vederea eliberării unui nou paşaport la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei de pe raza localităţii respective, cu aprobarea conducerii Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei. Paşapoartele simple se eliberează în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii. La cererea expresă a solicitantului, termenul de eliberare a paşaportului în regim de urgenţă este de cel mult 3 zile. Taxa de urgenţă este de 100 lei, care se achită la depunerea actelor. În cazul îmbolnăvirii grave ori al decesului unei rude apropiate, al efectuării unui tratament medical de urgenţă sau al citării într-un proces în străinatăte, solicitanţii sunt scutiţi de plata tarifului suplimentar de urgenţă. Pentru cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, termenul de eliberare a paşaportului este de cel mult 90 de zile. În cazuri temeinic justificate, acceptate de către organul emitent, cetăţeanului român, posesor al unui paşaport valabil, i se poate elibera al doilea paşaport. La încetarea situaţiei care a determinat eliberarea celui de-al doilea paşaport, titularul este obligat ca, în cel mult 5 zile, să-l predea spre păstrare autorităţilor emitente. Cetăţeanului român i se poate refuza, temporar, eliberarea paşaportului, iar dacă i-a fost eliberat îi poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când: * există date temeinice că a săvârşit o infracţiune pentru care pedeapsa prevazută de lege este mai mare de 2 ani închisoare şi că intenţionează să folosească paşaportul pentru a se sustrage urmăririi penale. Măsura se ia la cererea organelor de poliţie pentru o perioadă de cel mult 7 zile; * este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei părăsirii localităţii sau ţării, în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, indiferent de faza în care acesta se află; * a fost condamnat şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate; * este urmărit pentru creanţe exigibile mai mari de 2500 lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată; în acest caz, măsura se ia la cererea celor interesaţi, dacă plata creanţelor a fost dispusă prin hotărâre judecatorească rămasă definitivă şi irevocabilă; * a săvârşit în străinătate fapte de natură să aducă atingere siguranţei naţionale, menţinerii ordinii publice, protecţiei sănătăţii sau moralei ori drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altei persoane, care sunt stabilite prin hotărâri judecătoreşti sau fac obiectul urmăririi penale; dovada faptelor săvârşite în străinătate se face cu acte judiciare recunoscute potrivit legii române; în astfel de cazuri măsura se dispune de către Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei sau de către formaţiunile teritoriale de evidenţă informatizată a persoanei, după caz, pentru o durată cuprinsă între 1 an şi 5 ani, stabilită proporţional cu gravitatea faptei comise şi cu consecinţele ei. Aceeaşi măsură poate fi luată şi împotriva persoanei care a săvârşit în străinătate fapta de cerşetorie, constatată potrivit legii, precum şi împotriva persoanelor returnate în baza acordurilor de readmisie incheiate de România cu alte state şi a cetăţenilor români care au fost returnaţi din state cu care România nu a încheiat acorduri de readmisie, indiferent de motive, ori care au depăşit termenele de şedere în statele în care au călătorit, stabilite prin acordurile sau convenţiile încheiate cu acestea. Cetăţenilor români condamnaţi în temeiul dispoziţiilor art. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr.112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România, li se suspendă dreptul de folosire a paşaportului pe o perioadă de 5 ani. Împotriva oricăreia dintre măsurile luate (refuzul eliberării, retragerea ori suspendarea dreptului de folosire a paşaportului), persoana nemulţumită poate face contestaţie la organul ierarhic superior celui care a dispus măsura, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Persoanei careia i s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română i se anulează paşaportul emis de către autoritatea română.